Lumea îmi cere cu ardoare să public o dată articolul despre excursia la 3 Ape, ba nu la Lacul Secu, ba nu la 3 Ape! Parcă aş câştiga premiul Pulitzer, de e aşa nerăbdătoare lumea!
Bine hai să începem!
Ce frumos părea din poze Lacul Secu. Lume multă, locuri pentru camping, iarbă verde, apă curată, dar mai mult ca sigur avea ceva impurităţi, ceva mai mult. Ajunşi acolo... Totul pustiu. Parcă e zonă de război de acolo. Clădiri vechi, tobogane ruginite, pontoane distruse, drumul dezastruos. De-abia dacă zăreai oameni pe acolo! Nu ştiu ce căutau într-o locaţie aşa distrusă, probabil şi-au luat ţeapă, cum ne-am luat şi noi sau poate au fost prea leneşi de a căuta locuri mai frumoase! Pot să afirm că domnul pe nume Google ne-a minţit cu nişte poze găsite pe Internet cu Lacul Secu, nişte poze extraordinare, părea că am făcut alegerea bună dar nici vorbă de aşa ceva!
Şi am căutat şi am căutat locul ăla fermecat din poze dar nimic. Se întrezărea o speranţă... Am dat peste un cuplu, ne-au luat cu germana am dat-o pe engleză, ne-au explicat ei, dar degeaba, ce să ştie ei! Nu înţeleg ce căutau acolo, pur şi simplu nu ai ce vedea, nu te poţi distra nicicum şi noi orice loc îl transformăm într-un loc de distracţie, dar de data asta ne-a învins, nu neapărat natura, ci mai degrabă naivitatea noastră. Nici dacă se numea Ciciland (excursioniştii ştiu de ce) nu schimbă cu nimic situaţia.
Însă era la ceva bun acest loc uitat de lume. Să te sinucizi în linişte! Fără întreruperi! Semnal la telefoane lipsă (apel către cei de la Vodafone, Orange, Cosmote, nu mai ziceţi că aveţi acoperire naţională, mincinoşi ordinari)! Drumul catastrofal! Nu ajunge salvarea nicicum la tine! Deci dacă vrei să te sinucizi, Lacul Secu e locul perfect, şanse de reuşită de 100%. Şi dacă nu vrei să te sinucizi, mori de plictiseală, ce să mai vorbim, succes garantat!
Schimbare de planuri. 3 Ape. Noua destinaţie! Cu totul altceva, lume multă, peisaj superb, lume multă, locuri numeroase unde îţi poţi monta corturile, locuri unde te poţi bălăci, toate premisele pentru distracţie.
Prima zi. Ne-am instalat, ne-am acomodat, multă bere şi bălăceală. Am dat la pompă ca să avem şi noi un mijloc de transport pe apă. Un distins prieten foarte ambiţios, s-a hotărât să sufle cu gura la saltea, ambiţios, eu ce v-am zis! Nici până azi nu termină şi când termină ar fi avut nevoie de un set nou de plămâni. Dar suntem oameni sociabili, cu bun-simţ şi am făcut rost de o pompă de la vecini. Problemă rezolvată! Băutura aruncată în apă, să fie rece, bine sigilată să nu se “spargă” peştii de la atâta alcool!
Miez de noapte! A mai venit o tură de nebuni! Ca nişte animale scăpate dintr-un laborator de teste au dat iama la mâncare! Doamne fereşte să te fi pus în calea lor! Ceva poveşti, apoi somn!
Sâmbătă. Leneveală. Plimbări cu salteaua. Poker. Şi... surprize, surprize pentru mine! Şi dacă tot s-au ţinut campionatele de sărituri în bazin la Budapesta am zis să ţinem şi noi varianta noastră de campionate locale de sărituri de pe saltea în lacul plin de mâl şi cioburi.
Locul 1. Superman pentru originalitate.
Locul 2. Alin pentru perseverenţă.
Locul 3. Jivi pentru noutăţile aduse în program.
Premiu de excelenţă pentru Dani pentru felul în care a pregătit mâncarea!
Nebunii, nebunii, dar s-a aşternut seara şi ne-am pus în jurul focului de tabără care lipsea cu desăvârşire. Ceva licori, jocuri, muzică la maxim, ne-am disperat vecinii cu Liberty Parade 2010. Apoi unul câte unul am cedat, unii din cauza oboselii alţii motive destul de evidente. Ce poţi să faci într-o excursie cu corturile? Numele de Bachus vă spune ceva? Să zicem că am încercat să-l prind de picioare, să-l întrec dar nu mi-a reuşit.
Ultima zi. Habar nu am ce s-a întâmplat în ultima zi. Sistemul a dat eroare, eram pe stand-by până în momentul plecării. Totuşi dimineaţa un miros plutea deasupra taberei, Jivi fiind descoperitorul, mirosul cărnii cu viermi. Erau buni viermii pentru pescuit, nu înţeleg de ce nu s-au folosit din moment ce exista undiţă. Fără păpică, ne-am hotărât să ne oprim la Reşiţa să mâncăm la restaurant Unic. Unic ce nume! Te gândeşti că e de 4 stele, dar neaahh, baie lângă bucătărie şi mai mult ca sigur am fost primii clienţi din săptămâna respectivă. Ne-a văzut domnul ospătar câţi suntem, 10 la număr, a zis că a văzut ce-a de-a 8-a minune a lumii. 10 clienţi deodată acolo în restaurant!
Pe tot parcursul excursiei, am vorbit despre cai. Ce să vezi la întoarcere, pe marginea drumului un cal alb frumos. Un ultim lucru de care să ne amintim cu drag şi să râdem. Mai mult ca sigur că acel cal a fost omorât, la cum stătea pe drum... Şi în curbă!
Şi cam asta a fost ieşirea din monotonia Timişoarei... 1 prost, 2 proşti, 3 Ape!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu